Gogosari in sos tomat

Suculenti, aromati si cu un gust dulce-acrisor deosebit de placut, gogosarii in sos tomat sunt fara doar si poate o adevarata delicatesa de toamna. Merg excelent alaturi de friptura, ca aperitiv la o masa festiva sau pur si simplu dimineata, pe paine prajita.

Cantitatile folosite de mine:

• 5 kg de gogosari
• 1 cana de ulei
• 1 cana de pasta de tomate
• 1 cana de otet de mere
• cateva frunze de telina
• o lingura de miere de albine
• sare dupa gust

(uleiul, pasta de tomate si otetul se masoara cu aceeasi cana - eu am folosit o cana de 250 de ml)

Spalam bine gogosarii (in mai multe ape) si le scoatem cotoarele si semintele. Se taie sferturi, iar sferturile la randul lor se taie in jumatate.

Intr-un vas amestecam uleiul, pasta de tomate si otetul, apoi punem acest amestec intr-o oala mare, impreuna cu gogosarii. Lasam sa fiarba la foc domol, circa doua ore, amestecand periodic ca sa nu se prinda de fundul vasului. In timpul fierberii punem sare dupa gust.

Vedeti aici cum gogosarii incep sa se inmoaie.

Cand gogosarii sunt aproape gata punem frunzele de telina si mierea de albine si mai lasam la fiert cam 20 de minute.

Spalam borcanele, le stergem bine si le punem pe gratarul cuptorului, cu gura in jos, la foc mic (pana se infierbanta). Punem cratita in care au fiert gogosarii pe un suport metalic, iar alaturi aducem un fund de lemn, pe care punem 2-3 cutite cu lamele asezate crucis. Punem gogosarii fierbinti in borcane (cu un polonic mai mic) si apoi inchidem borcanele ermetic (cu capace). Dam borcanele din nou la cuptor si le mai tinem 5 minute, la foc mic. Le invelim apoi intr-o patura si le lasam astfel pana se racesc.

Mi-au iesit 5 borcane de 800 de ml si mi-a mai ramas putin, insuficient pentru a mai umple inca un borcan, destul insa pentru un mic rasfat :)

La gogosarii astia le-am pus gand rau, nu cred ca o sa mai prinda anul 2010 :D

Bors de cartofi si sfecla rosie (moldovenesc)

Mai demult era un adevarat chin pentru mine sa o insotesc pe mama in piata, nu pentru ca nu-mi era draga mama, ci pentru ca dura o vesnicie pana lua ea tot ce avea de luat. Si ma tot intrebam: cum Dumnezeu sa umble cineva atata pentru cativa ardei, trei rosii si niste amarate de frunze de patrunjel? Mai tarziu abia am inteles ca mama nu alegea fructele si legumele oricum, ci le voia pe cele mai proaspete, mai coapte si mai aratoase. Am invatat, la randul meu, ce sunt alea pere rapanoase, ca morcovul rotund la capete e mai dulce sau cum sa deosebesc o vanata proaspata de una vesteda. Obiceiul mamei se pare ca l-am mostenit si eu: nu iau nimic la repezeala, ci fac inainte un tur al pietei, studiez oferta cu atentie si abia apoi ma intorc sa cumpar din locul unde marfa e pe placul meu. Iar uneori piata e atat de bogata cu de toate, ca nici nu stiu cu ce sa incep si ce sa aleg...

Dar sa nu ne mai lungim cu vorba si sa ne vedem de borsul nostru :P. Mai intai insa dati repede o fuga in piata si cumparati asa:

• zarzavat: 1 morcov + 1 ceapa + 1 patrunjel (radacina) + 1 pastarnac + o bucatica de telina
• verdeata - cate 1 legatura de: patrunjel, marar, loboda, telina, leustean, stevie (optional)
• 1/2 de sfecla rosie
• 5-6 cartofi
• 3 rosii de marime medie
• 1 ardei gras
• 1/2 l de bors
• 1 galbenus + 3-4 linguri de smantana pentru dres borsul

Morcovul, telina, radacina de patrunjel si pastarnacul le dam prin razatoarea mare, iar ceapa + ardeiul le tocam marunt. Le punem pe toate intr-o cratita cu putin ulei, sa se undeasca putin (la foc mic). Dupa aceea le punem la fiert intr-o oala mare cu 3 l de apa.

Lasam zarzavatul sa fiarba 20-25 de minute, dupa care adaugam cartofii taiati cubulete. Dupa 10 minute adaugam si rosiile curatate de pielita si taiate marunt.

Cand cartofii sunt aproape fierti punem si verdeata tocata marunt. La timpul asta n-am mai gasit stevie in piata, dar va spun asa ca sa stiti pe viitor: inainte de a pune stevia in bors, trebuie s-o opariti in apa clocotita, altfel va ii da borsului un gust amar.

Spalam bine sfecla, o curatam, apoi o dam prin razatoarea mare intr-o craticioara. Peste sfecla turnam borsul si punem vasul pe foc, sa dea cateva clocote, apoi strecuram si turnam zeama de sfecla rosie in oala cu legume. Mai lasam sa dea cateva clocote.

Pregatim dresul, amestecand un galbenus crud cu 3-4 linguri de smantana, de preferinta intr-o farfurie adanca. Dam oala deoparte, luam un polonic de bors din oala si il turnam peste amestecul de ou si smantana, amestecand usor, pana se omogenizeaza bine. Turnam amestecul final in oala cu bors.

Cred ca e patra oara in ultimele doua luni cand fac bors de sfecla si parca nu mai mai satur. E un bors bogat, cu consistenta, foarte aromat si priviti si voi ce culoare vie si frumoasa i-a dat sfecla...

Gogosari in otet

Pomeneam (mai bine zis ma vaicaream) intr-o postare anterioara cat am trudit, cat m-am zbatut si cat de tare m-am intrebuintat ca sa-mi umplu camara cu bunatati pentru iarna. Ei bine, n-am sa mai zabovesc mult si am sa va prezint retetele de care va vorbeam, nu de alta, da mi-e teama ca o sa dispara toate legumele si ca n-o sa mai gasiti nimic pe tarabe. Inauguram asadar sectiunea "conserve si muraturi" cu reteta de gogosari in otet, asa cum o stiu de la bunica. Intrucat gogosarii se pun in borcan intregi, acestia trebuie alesi pe spranceana, adica avem grija sa fie mari, frumosi, tari si de un rosu intens.

Iata cantitatile folosite de mine:

• 20 de gogosari (am cumparat 7 kg de gogosari, iar din aceasta cantitate au intrat in borcan 20, borcanul meu avand o capacitate de 12 l; acum depinde si de marimea gogosarilor)
• 4 l de otet (de mere)
• 4 l de apa
• 8 linguri de sare gema pentru muraturi (neiodata)
• 3 foi de dafin
• 1 lingurita de boabe de piper
• 1 lingurita de seminte de mustar
• 1 radacina de telina de marime mijlocie
• 1 legatura de frunze de telina
• 3 linguri de miere de albine

Pregatiti intr-o oala solutia de otet din: 4 l de otet + 4 l de apa + 8 linguri de sare (proportia este de 1 lingura de sare la 1 l de lichid). Puneti otetul cu apa pe foc si mai adaugati boabe de piper, seminte de mustar, foile de dafin si mierea de albine. Se lasa sa dea cateva clocote, apoi se ia oala de pe foc. Lasati sa se raceasca bine - va dura cateva ore.

Spalati bine gogosarii sub jet de apa rece, apoi stergeti-i cu un prosop curat. Cu un ac le dati 2-3 intepaturi la varf, in jurul coditei (ca in imagine).

Asezati gogosarii in borcan, iar printre ei strecurati frunze + radacina de telina (taiata bucati).

Dupa ce ati indesat bine gogosarii in borcan asezati deasupra, in forma de cruce, doua bete late de lemn (ca sa tina gogosarii). Eu folosesc cateodata bete, alteori un dispozitiv special ca cel din imaginea de mai jos.

Aduceti vasul cu solutia de otet langa borcan si, cu o cana mai mare, turnati cate putin, pana se umple borcanul (sa depaseasca nivelul gogosarilor). Se pecetluieste bine borcanul: se acopera cu celofan dublu, se leaga cu sfoara si se pune intr-un loc racoros. Partea proasta e dureaza ceva vreme pana sunt gata, in jur de o luna, o luna si jumatate chiar, dar cand o sa scoateti din borcan mandrete de gogosar, voinic si dolofan, o sa vedeti ca a meritat asteptarea.

Tarta cu prune si nuci

Pe timp de vara prefer sa renunt la dulciurile complicate, cu creme grele, foi sau aluaturi dospite in favoarea deserturilor simple si savuroase cu fructe. De pe la sfarsitul lui mai, cand se ivesc din tufe, timid, primele capsune si pana tarziu in toamna, cand vine vremea prunelor, perelor si gutuilor, avem parte de o adevarata parada a fructelor. Acum sezonul lor e cam pe sfarsite, asa ca profit de ultimele fructe care se mai gasesc pe tarabe si am sa fac tarta mea preferata - cea cu prune si nuci.

Ingrediente pentru aluatul dulce

• 250 g faina
• 125 g unt
• 3 linguri de zahar
• 1 pliculet de zahar vanilat
• 1/2 de lingurita de sare
• 1 ou
• coaja rasa de la o lamaie
• 3 linguri de lapte

Pentru compozitia pentru acoperit ne sunt necesare:

• 1 lingura de faina
• 1 lingura de zahar
• coaja rasa de la o lamaie
• 3 linguri de lapte
• 5 linguri de smantana
• 1 ou

Mai pregatim de asemenea si 100 g de nuci pisate.

Frecam untul cu zaharul + zaharul vanilat, apoi adaugam oul, laptele, coaja rasa de lamaie si sarea. Mie mi s-a intamplat odata sa uit de sare - rezultatul a fost o tarta fara pic de gust. Inglobam treptat si cantitatea de faina. Se obtine o coca nisipoasa, nu prea moale. Lasam aluatul sa se odihneasca la frigider timp de o jumatatate de ora.

Cat timp aluatul sta la frigider, spalam prunele, le taiem jumatati si le scoatem samburii. Pregatim apoi compozitia pentru acoperit, amestecand ingredientele mentionate mai sus.

Cand au trecut cele 30 de minute, luam aluatul de la frigider si il intindem cu sucitorul, dandu-i o forma rotunda.

Punem aluatul in forma de tarta unsa cu unt si cu degetul mare ridicam din coca o margine inalta cam de 2 1/2 cm. Daca aluatul de pe fundul tartei este mai subtire in unele locuri il captusim cu bucatele de aluat (la mine n-a fost nevoie).

Presaram apoi fundul tartei cu nuci pisate (nu macinate). Asezam deasupra prunele taiate in jumatate si acoperim cu compozitia, cat mai uniform. Lasam tarta cca. 50 de minute in cuptorul potrivit de cald.

Eu am facut tarta seara, pentru niste prieteni care urmau sa vina la mine a doua zi si absolut toata lumea s-a aratat super incantata de rezultatul final. Unora le-au placut prunele zemoase si parfumate si stratul de nuci pisate, altii au remarcat compozitia cu aroma discreta de lamaie sau aluatul usor crocant si deosebit de fraged, care se topeste in gura. Vedeti si voi in poza minunatia de tarta!!!

Chiftelute in sos tomat

Vremea asta schimbatoare de toamna, cu zile caldute si insorite, sau dimpotriva, cu stropi de ploaie rece, mocaneasca, ce pare ca nu se mai termina, imi aduce aminte de scoala. N-o sa uit niciodata drumul de la scoala catre casa: ne adunam cu droaia, fete si baieti, si radeam, glumeam, stateam de vorba in nestire la coltul blocului sau adunam castane si frunze uscate pentru orele de lucru manual. Iar cand (in sfarsit!!!) ajungeam acasa ma astepta mama cu bratele deschise si cu o mancare buna cum numai ea stia sa faca. Dintre toate mancarurile cel mai mult imi placeau chiftelutele cu sos. Va scriu si voua reteta, asa cum am invatat de la mama.

Pentru chiftele avem nevoie de:

• 600-700 g carne tocata mixta (vita + porc)
• 1 ceapa
• 2 felii de paine
• sare si piper
• 1 ou
• pesmet
• 1 varf de cutit de bicarbonat
• ulei pentru prajit

Sosul il preparam din:

• 2 linguri pline cu bulion
• 3-4 linguri de faina
• 3/4 l apa fiarta
• 4-5 linguri de ulei
• 2 foi de dafin
• boabe de piper

Intrucat nu am incredere in carnea tocata care se gaseste in comert, prefer sa cumpar carne proaspata si sa o dau apoi prin masina de tocat, mai ales ca nu-i deloc greu. Cum se procedeaza? Taiem carnea cubulete si o dam prin masina, impreuna cu ceapa taiata felii groase si 2 felii de paine inmuiate in apa si stoarse bine. Punem acest amestec intr-un bol, adaugam oul, sare si piper dupa gust, bicarbonat si framantam bine cu mana. Modelam chiftelute mici rotunde pe care le dam prin pesmet si le prajim in ulei. Dupa ce s-au prajit le punem pe o farfurie si le dam deoparte.

Pregatim acum sosul. Punem uleiul intr-o craticioara. Adaugam faina si amestecam bine, punem pasta de tomate si amestecam cu lingura de lemn. Turnam apa fiarta, cate putin, pana se face un sos, ca o smantana mai subtire. Punem pe foc mic si, cand incepe sa fiarba, cufundam chiftelele in sos, punem cateva boabe de piper, sare dupa gust si 2 foi de dafin. Mai lasam sa fiarba 10-15 minute.

Cam atat cu bucataritul pe ziua de azi. Nu-mi ramane decat sa va urez "pofta mare la chiftele" :)

Galuste cu prune

Daca e toamna, atunci e musai sa fie galuste cu prune. Cei mai multi dintre noi le cunoastem sub aceasta denumire, in Ardeal li se spune gomboti, iar tata si le aminteste cu numele de cnele. Oricum s-ar chema, ne plac tuturor, poate si pentru ca ne aduc aminte de copilarie, de vremea cand eram fericiti, lipsiti de griji si de problemele cotidiene.

Pentru aluat sunt mai multe variante, eu il prefer pe cel facut din cartofi. Iata cantitatile folosite de mine pentru aceasta reteta:

• 1/2 kg cartofi
• 3 linguri de gris
• 1 ou
• sare
• 100 g unt
• 10 linguri de faina (eventual cateva in plus, in functie de cum iese aluatul)
• zahar: 1 lingurita pentru aluat + 3-4 linguri pentru amestecul de pesmet
• pesmet (cam cat incape intr-un pahar de 200 ml)

Punem cartofii sa fiarba in coaja. Spalam prunele si le despartim in doua, numai pe o parte (pe lungime). Scoatem samburii si punem in fiecare pruna putin zahar. Apoi unim prunele la loc. Eu am procedat asa intrucat am avut prune mai mititele, dar daca aveti din acelea mari e mai bine sa le taiati jumatati. Daca doriti puteti pune si putina scortisoara, mie imi place mai mult fara.

Cartofii fierti ii curatam cat sunt inca fierbinti si ii pasam (cu pasatorul de cartofi) sau eventual ii dam prin masina de tocat. Amestecam cartofii cu faina, grisul, oul, un varf de cutit de sare si o lingurita de zahar. Framantam bine si adunam aluatul in gramada, apoi il lasam sa se odihneasca o jumatate de ora.

Luam cate o bucatica de aluat in mana, o intindem putin si punem in mijloc o pruna, apoi adunam aluatul in jurul prunei, dandu-i o forma rotunda.

Punem un vas cu apa si 1/2 de lingurita de sare la fiert si cand clocoteste punem galustele si le lasam sa fiarba bine, 10-15 minute. Dupa ce galustele au fiert (sunt fierte dupa ce s-au ridicat la suprafata apei) le scoatem cu lingura cu gauri si le punem pe un platou.

Separat se intr-o tigaie topim untul + pesmetul + zaharul si lasam cateva minute sa se prajeasca.

Dam galustele prin pesmetul caramelizat si apoi le servim, asa fierbinti. Din pacate ale mele s-au racit putin din cauza intarzierii cu sedinta foto, asa ca am fost nevoita sa le reincalzesc in cuptor - ma refer la cele din imagine, ca in timp ce eu eram ocupata cu pozatul, ceilalti infulecau de zor :)